Vinul provenit din via Paul Adolf Grunau avea o tarie de 13 grade. O productie buna, o recolta anuala normala era estimata la 3 vagoane, respectiv 3,000 de deca.
Muncile viticole se succedau intr-o ordine clasica fiind 14 la numar: dezgropatul, haracitul/revizuitul, cercuitul, plivitul/legatul x3, sapatul x3, stropituiri (piatra vanata) x3, culesul viei si ingropatul.
Era posibil sa se reduca cate o campanie de legat, sapa sau stropit dupa cum era perceput anul respectiv (ploios, secetos, batut de piatra etc.). Lucrarile erau supravegheate de vier care avea si raspunderea sa procure mana de lucru din satele din jur, de pe valea superioara a Cricovului Sarat sau din Arionesti.
Paralel cu procesul viticol obisnuit, toamna tarziu, in cadrul muncilor de intretinere, se facea afumarea cu pucioasa si spalarea butoaielor precum si intocmirea doagelor prin bataia controlata a cercurilor de catre un dogar calificat.
Aracii erau din lemn, fiind ascutiti la extremitati. Erau infipti in pamant, in fiecare an cu cealalta extremitate, care la cativa ani se inmuia in pacura. Menirea aracului era de a sustine grupat pe verticala vita de vie cu greutatea ciorchinilor prin legarea cu rafie sau cu panglici de plastic. Randurile erau paralele cu sensurile verticalei pantei (de jos in sus), iar razoarele (poteci de acces) erau trasate pe ambele directii.
Parcelele zonale din via Paul Adolf Grunau erau cultivate cu o diversitate de varietati de vie: chasla, crimposee, coarne, ananas, hamburg, napoleon, aligotee, bordeaux etc. Unele sortimente sunt struguri de masa (Napoleon); altele au bob mic, negru, bogat in tannin din care iese celebrul vin rosu Bordeaux.
Muncitorii viticoli din Arionesti, spre deosebire de cei din satele de pe Cricovul Sarat, dormeau acasa. Ceilalti dormeau la Casa Oamenilor.
Ziua de lucru era impartita dupa luarea meselor in trei conace. Primul conac, de la 7 la 10, inclusiv masa de dimineata. Al doilea conac, de la 10 la 14, masa principala si odihna fiind intre 14 si 15. Al treilea conac dureaza de la 15 la 18 dupa care se ia masa de seara. Se mai aplica pontarea cu o jumatate de zi sau doua conace, rar cu un conac.
Atunci cand imensa mamaliga era gata rasturanata se batea toaca de catre viereasa Dobrita, astfel incat oamenii (20-25 la numar) sa auda de la orice departare. Masa era servita de Dobrita in strachini de lemn si canite de lut: ciorba scazuta facuta din fasole batrana acrita cu otet sau salata de stir; peste sarat si mamaliga “vartoasa”, taiata cu sfoara. Pentru amatorii de tarie se servea si cate o canita de tescovina.(taranca din Arionesti
acuarela de Ella Grunau / 1917)
Plata pentru o zi de lucru era diferentiata la un barbat sau o femeie, indiferent daca executau aceeasi cantitate de munca, dat fiind ca fiecare muncitor lua cate un culoar/rand. Platile conform pontajului tinut de vier se faceau sambata de catre un adult al familiei Grunau.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu